Integrarea teledetecției și a observațiilor in situ ale biodiversității, către un cadru de observație și date complet interoperabil

Rezultatul așteptat

Se așteaptă ca rezultatele proiectului să contribuie la toate următoarele rezultate așteptate: avansarea evaluării robuste și relevante pentru politici a ecosistemelor, planificarea protecției și restaurării naturii, precum și predicția tendințelor biodiversității bazate pe date adecvate scopului, susținând astfel obiectivele UE privind biodiversitatea și clima; consolidarea capacității cercetătorilor, practicienilor și factorilor de decizie de a îmbunătăți practicile de monitorizare a biodiversității și de a aborda lacunele de cunoștințe prin integrarea datelor și observațiilor provenite de la senzori și platforme diverse, de la date omice (genomice, transcriptomice, metabolomice), până la date de observare a Pământului în situ și prin satelit; sporirea utilizabilității seturilor de date în situ ca resurse pentru instruire și validare în metode statistice, învățare automată și abordări avansate bazate pe inteligență artificială, în sprijinul aplicațiilor precum clasificarea habitatelor, cartografierea ecosistemelor și predicția tendințelor biodiversității.

Domeniul de aplicare

Realizarea obiectivelor strategiei UE pentru biodiversitate 2030, a Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal și evaluarea progresului către țintele definite necesită abordări coerente, integrate și de monitorizare pe termen lung, susținute de sisteme de date FAIR (Găsibile, Accesibile, Interoperabile și Reutilizabile). Multe colecții existente de date în situ (de exemplu, evaluări genomice, prelevări la sol, observații cu drone și aeriene) nu au fost concepute având în vedere integrarea cu Observarea Terestră prin Satelit (pentru validare și calibrare, produse de date integrate sau scalarea statistică a informațiilor) și lipsesc structura, interfața și metadatele necesare pentru a susține analize avansate, inclusiv AI. Datele FAIR despre specii și ecosisteme vor ajuta, de asemenea, la asigurarea faptului că conservarea biodiversității devine o caracteristică principală în alte sectoare, precum agricultura, transporturile, energia sau bioeconomia. Este nevoie de date sistemice, armonizate sau standardizate privind biodiversitatea la suprafața Pământului pentru a susține aplicații AI de la genom la spațiu și pentru a ne consolida cunoștințele despre starea și tendințele habitatelor, speciilor, ecosistemelor și factorii care determină declinul. Pentru a răspunde acestor provocări, propunerile ar trebui să: dezvolte și să valideze sisteme de integrare a datelor multisenzoriale pentru biodiversitate, adecvate scopului, pentru a permite armonizarea și integrarea datelor omice și în situ cu datele de teledetecție de la platforme spațiale sau sub-orbitale, precum și cu date socio-ecologice și climatice pentru îmbunătățirea evaluării stării și degradării ecosistemelor și modelarea predictivă a tendințelor biodiversității la scară internațională, regională și europeană; să dezvolte capabilități tehnice concrete capabile să răspundă diverselor cazuri de utilizare, în ecosisteme terestre, de apă dulce și marine din statele membre și țările asociate. În acest scop, propunerile ar trebui să identifice și să prioritizeze lacunele critice de cunoștințe privind biodiversitatea și nevoile lor de date, cu accent pe analize predictive și utilizarea AI, și să le abordeze prin proiectarea unor abordări de integrare a datelor care să susțină nevoile științifice și de politică, inclusiv obiectivele și țintele de protecție, restaurare și utilizare durabilă a biodiversității, precum și alte obiective politice conexe; să dezvolte cazuri de demonstrare și verificare axate pe ecosisteme specifice din cadrul tipologiei ecosistemelor UE și habitate, inclusiv ecotone, identificate ca fiind sub presiune sau prioritare pentru restaurare. Propunerile ar trebui să țină cont de presiunile socio-economice și activitățile care afectează ecosistemele, inclusiv utilizarea terenurilor și a mării și emisiile de poluanți (de exemplu, agricultură, acvacultură, urbanizare, exploatarea resurselor și practicile de gestionare).

Ce înseamnă aceasta pentru orașe și regiuni

Autoritățile regionale și locale pentru conservarea naturii și managerii ariilor protejate, ca utilizatori ai cadrului de monitorizare, alături de cercetători. Bugetul temei: 10 milioane de euro; se așteaptă 2 granturi; aproximativ 5 milioane de euro per proiect. Se deschide 20 aprilie 2027; se închide 22 septembrie 2027. Apel explicit spațial: tema există pentru a conecta Observarea Terestră prin Satelit cu datele de la sol, servind atribuțiile de monitorizare ale Regulamentului privind Restaurarea Naturii.